Pozitii ferm adoptate de fiecare stat in parte prin semnarea declaratiei comune in cadrul summitului informal al celor 27 de state: UE nu sustine protectionismul.
Individual insa, fiecare stat se descurca cum poate, indiferent de care parte a Europei se afla.
De exemplu, Sarkozy explica de ce masurile de susinere pentru Renault si Peugeot nu reprezinta un ajutor protectionist: "Unde vedeti protectionism? Nu am cerut sa fie inchise fabrici in strainatate ca sa fie pastrate ale noastre, am cerut doar ca cele de la noi să nu fie inchise (...) Este cu totul altceva".
Germania, prin vocea cancelarului Angela Merkel, se gandeste ca mai bine s-ar modifica anumite "mecanisme" care sa permita oarecum o devansare a termenelor pentru aderarea la Zona euro, fara a se modifica insa prevederile tratatului de la Maastricht. Si premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker o sustine pe una dintre cele mai proeminte femei aflate intr-o functie publica. Pana si premierul ceh a declarat ca niciun stat nu va ramana "pe marginea drumului".
Si totusi, timpul trece, criza merge si mare lucru nu se intampla. Inca un faliment, inca o mie de oameni disponiblizati in fiecare zi. In presa sunt deja cutume. Nimeni nu si-ar mai dori sa scrie despre asta.
De multe ori, in disperare de aparitii in media, se mai trezeste cate un europarlamentar sa declare orice despre nimic doar-doar mai apare un flash care sa aminteasca electoratului pe ce da banii.
Si totusi, in perspectiva nu se zareste niciun plan concret care sa redreseze situatia. Ar fi dificil ca un pachet de masuri care se aplica, de exemplu, Ungariei, unde mai bine de jumatate din economie se finanteaza din bursa, sa fie implementat in Romania, unde 5% din PIB se sustinea din BVB si Bursa de la Sibiu. Deci, fie macar si din aceasta perspectiva, UE a "respins" pe buna dreptate ideea unui plan comun. Problema e ca doar atat a facut. Si cum zicea melodia.. vor canta pentru mileniul trei..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu