25 iulie 2009
23 iulie 2009
Apel la responsabilitate
Tot mai des asistam pasivi la fel de fel de declaratii politice in prag de campanie electorala. Indiferent de subiectul abordat, parte din semenii nostri ce impanzesc Parlamentul Romaniei ori ocupa o pozitie fruntasa in Guvern se avanta in afirmatii care mai de care mai aberante, lipsite de orice coerenta. Din pacate, in aceste vremuri de tranzitie intensa, mass-media preia tot, indiferent de logica, indiferent de consecinte, insa dependent de audienta. E oare firesc sa se intample asa?
Ma intreb de ce Comisia Europeana nu a aplicat clauza de salvgardare pe Justitie? Oare pe acest domeniu relatarile de presa au devenit "mai pertinente", mai bine prezentate in contextul in care mass-media este principala sursa de informatii folosita de expertii de la Bruxelles pentru monitorizarea Romaniei?
De ce nu se poate judeca in termeni reali relatarea unei decizii? De ce nu se prezinta imediat consecintele unei masuri dispuse la nivel guvernamental prin OUG? Unde s-a dus presa de altadata? Au disparut fundamentele jurnalismului autentic? Au pierit toti practicantii? Lipseste anticiparea. Nu abordarea in sens utopic trebuie reluata, ci coerenta unei dispozitii, efectele pe termen imediat, contradictiile legislative si tot ce deriva dintr-o masura aplicata la nivel national sau international. Pentru asta insa trebuie ca "jurnalistii" sa cunoasca legislatia, trebuie sa aiba contacte care sa confirme sau sa infirme o informatie, iar pentru asta trebuie timp, o gandire analita si pragmatism. Bineinteles, bafta joaca rolul esential in presa.
Constat cu parere de rau ca noul val de politicieni manevreaza dupa bunul plac novicii in ale presei, iar stirile sunt dintre cele mai "fenomenale". Personal, consider ca 80% dintre stiri nu sunt stiri. Exista cazuri fericite in care editorii reusesc sa anticipeze o miscare, insa omul care ar trebui sa faca teren, nu sa pazeasca redactia, nu are reactii. E trist. Pe asta mizeaza insa parte dintre pliticienii abordabli, parte din oamenii de afaceri si restul personajelor care ocupa un fotoliu destul de confortabil fie la Bruxelles, fie la Bucuresti, in firme sau in fel de fel de institutii.
Cu toata tevatura creata vedem ca audienta creste pe subiecte legate de sexualitate promovate agresiv de posturi care fac apel la responsabilitate. Un paradox care poate avea si efecte adverse.
Din nou, cu mare amaraciune scriu ca "barterele" oficiale si neoficiale stabilesc agenda zilnica a unei publicatii sau a unui post de televiziune. Mai nou, se practica si pe Internet. Departamentul de "Publicitate" trebuie sa isi faca treaba. Jurnalistii nu trebuie sa aiba vreo problema cu contractele de publicitate atunci cand realizeaza materiale. De aici ar trebui sa porneasca "lupta" pentru decenta si responsabilitate. Trebuie sa reusim odata pentru todeauna sa disociem intre bun-simt si prost-gust si atunci vom putea avea premisele pentru o societate catalogata in standardele internationale ca una "normala", chiar daca normalitatea e o stare relativa in actualitatea in care traim.
Ma intreb de ce Comisia Europeana nu a aplicat clauza de salvgardare pe Justitie? Oare pe acest domeniu relatarile de presa au devenit "mai pertinente", mai bine prezentate in contextul in care mass-media este principala sursa de informatii folosita de expertii de la Bruxelles pentru monitorizarea Romaniei?
De ce nu se poate judeca in termeni reali relatarea unei decizii? De ce nu se prezinta imediat consecintele unei masuri dispuse la nivel guvernamental prin OUG? Unde s-a dus presa de altadata? Au disparut fundamentele jurnalismului autentic? Au pierit toti practicantii? Lipseste anticiparea. Nu abordarea in sens utopic trebuie reluata, ci coerenta unei dispozitii, efectele pe termen imediat, contradictiile legislative si tot ce deriva dintr-o masura aplicata la nivel national sau international. Pentru asta insa trebuie ca "jurnalistii" sa cunoasca legislatia, trebuie sa aiba contacte care sa confirme sau sa infirme o informatie, iar pentru asta trebuie timp, o gandire analita si pragmatism. Bineinteles, bafta joaca rolul esential in presa.
Constat cu parere de rau ca noul val de politicieni manevreaza dupa bunul plac novicii in ale presei, iar stirile sunt dintre cele mai "fenomenale". Personal, consider ca 80% dintre stiri nu sunt stiri. Exista cazuri fericite in care editorii reusesc sa anticipeze o miscare, insa omul care ar trebui sa faca teren, nu sa pazeasca redactia, nu are reactii. E trist. Pe asta mizeaza insa parte dintre pliticienii abordabli, parte din oamenii de afaceri si restul personajelor care ocupa un fotoliu destul de confortabil fie la Bruxelles, fie la Bucuresti, in firme sau in fel de fel de institutii.
Cu toata tevatura creata vedem ca audienta creste pe subiecte legate de sexualitate promovate agresiv de posturi care fac apel la responsabilitate. Un paradox care poate avea si efecte adverse.
Din nou, cu mare amaraciune scriu ca "barterele" oficiale si neoficiale stabilesc agenda zilnica a unei publicatii sau a unui post de televiziune. Mai nou, se practica si pe Internet. Departamentul de "Publicitate" trebuie sa isi faca treaba. Jurnalistii nu trebuie sa aiba vreo problema cu contractele de publicitate atunci cand realizeaza materiale. De aici ar trebui sa porneasca "lupta" pentru decenta si responsabilitate. Trebuie sa reusim odata pentru todeauna sa disociem intre bun-simt si prost-gust si atunci vom putea avea premisele pentru o societate catalogata in standardele internationale ca una "normala", chiar daca normalitatea e o stare relativa in actualitatea in care traim.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)