Translate

5 aprilie 2013

Criza din alimentatia publica, PR-ul si jurnalismul

© Royalty-Free/Corbis

Am urmarit cu detasare povestea laptelui contaminat si a comercializarii carnii de cal sub diverse forme pentru ca am convingerea ca aceste iau amploare din doua motive. Primul argument este ca jurnalistii din aceasta perioada nu au sau nu vor sa isi etaleze cunostiintele in privinta a ceea ce este si ceea ce nu este o stire (si nu ma refer aici doar la incrucisarea surselor, ci si la cunoasterea domeniului despre care scriu si monitorizarea surselor credibile). Cel de-al doilea argument tine de entitatile care, din motive evidente, isi doresc ca Romania sa fie un nucleu al paroxismului in Europa de Est.

 
Aflatoxina, substanta cancerigena aprobata din '94

Laptele contine aflatoxina in anumite cantati admise de forurile care reglementeaza nivelul aditivilor din alimente. Nu se specifica de fiecare data ce categorie de aflatoxina contine, insa se stie ca aceasta substanta este cancerigena.

"În avizul său din 23 septembrie 1994, CSA a declarat că aflatoxinele sunt cancerigeni genotoxici ( 5 ). Pe baza acestui aviz, este indicat să se limiteze atât conținutul total de aflatoxină din alimente (suma aflatoxinelor B1, B2, G1 și G2), cât și conținutul individual de aflatoxină B1, aflatoxina B1 fiind de departe cel mai toxic compus. În ceea ce privește aflatoxina M1 din produsele alimentare destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, ar trebui luată în considerare o posibilă reducere a nivelului maxim actual, având în vedere evoluția procedurilor de analiză."
Deci nu constituie o stire aflatoxina decat in situatia in care se demonstreaza ca a ucis oameni. Cum acest lucru este imposibil de demonstrat pentru ca nu stim ce ne ucide mai intai, ar mai ramane doua ipoteze in care aflatoxina ar putea fi subiect de stire. Prima: daca producatorii ar inscriptiona pe etichete faptul ca produsele comercializate contin substante cancerigene (fapt care nu se va intampal vreodata in aceasta viata) si, cea de-a doua varianta, daca s-ar oferi raspunsul la intrebarea "de ce se propune limitarea si nu interzicerea acestei substante?".


Danone, din nou, in pseudo-criza

Dupa ce panica a pus stapanire pe o mare parte a populatiei, Danone a anuntat printr-un comunicat de presa ca a retras de la comercializare produse suspecte de a fi infestate cu aflatoxina, gama M1. Se pare ca, dupa experienta cu dioxina din 2007, Danone si-a revizuit argumentatia publica si pare sa adopte varianta "mai bine previi decat sa tratezi" o criza de comunicare. Strategia, evident, a fost aplicata dupa ce au aparut informatiile despre aflatoxina. Nu avea rost sa se lege la cap daca nu ii durea. Ramane totusi intrebari legate de o serie de materiale legate de dioxina al caror continut au fost indexate de motoarele de cautare, dar care nu semai regasesc pe site-urile unde au fost postate initial.

Intr-un material publicat de Ziarul Financiar se mentioneaza ca "reprezentanti ai supermarketurilor" au declarat ca s-au retras de la comecializare produse din gamele Activia, smantana Casa buna si NutriDay. Un om cel putin curios ar putea fi interesat sa afle daca exista vreo legatura intre aflatoxina M1, despre care UE spune ca ar fi destinata sugarilor, si produsele suspecte de M1. E curios acest lucru pentru ca, in situatia in care Danone ar folosi M1 pentru produse destinate adultilor, inseamna ca ar fi o problema cu celelalte categorii de aflatoxina. Ar trebui vazut si ce fac ceilalti producatori de lactate. Poate ca ei au descoperit ceva si mai si. De asemenea, ar fi interesant daca mai multi ziaristi s-ar chinui sa afle compozitia chimica a laptelui comercializat in UE de un mare producator. Sau, de ce nu, de mai multi. Atunci ar iesi adevarate subiecte de presa. In acest caz s-ar justifica asemanari si deosebiri pentru diverse zone ale Europei, pentru diverse branduri, pentru diverse popoare. Abia atunci am putea spune ca a reinviat interesul pentru jurnalism si s-ar bugeta de termen nedeterminat campanii de recastigare a increderii populatiei in marile forte europene. Si astfel s-ar relansa si economia.


Si McDonald's a fost in situatii dificile

Imi amintesc de o campanie de comunicare a McDonald's despre cum se fac cartofii prajiti. Campania a fost lansata dupa ce au aparut zvonuri legate de originea cartofilor. In aceasta campanie s-a pledat pentru transparenta procesului de "fabricare" a cartofilor prajiti. S-a incercat recastigarea increderii consumatorilor in acest mod.

Nu stiu in ce masura s-a reusit acest lucru, pentru ca, desi s-au facut cu siguranta studii, despre acestea nu s-a vorbit. Totusi, dupa acest eveniment, coincidenta sau nu, s-a schimbat leadership-ul din SUA.


In concluzie...

Este un serial care ruleaza la TV. Se numeste "Scandal" si reproduce situatii de criza, in special in cazul oamenilor politici americani. In rolul principal este un personaj denumit strategic "fixer" care trebuie sa genereze contraofensive pentru ca un scandal fie sa nu se propage, fie sa reduca deficitul de imagine. In general, fixerul propune ca fiecare personaj implicat in scandal sa "iasa curat" si sa spuna adevarul. De cele mai mule ori, se pledeaza pentru transparenta totala in media. Fapt pe care eu il consider sanatos si de bun augur. Este cazul sa se arate how it's made. In cazul producatorilor, am vazut aceasta practica pe site-urile firmelor de termopane si, recent, la McDonald's. Am citit si o argumentatie rationala in favoarea acestui fenomen intr-un material intitulat Pledoarie pentru transparenta. E bine ca in filme se intampla asa si ca PR-istii de la noi vorbesc despre o astfel de abordare. E sanatos sa vada lumea cum se produce laptele, smantana si, de ce nu, aflatoxina. Ajuta, in special, la calculele personale. Admiterea unei probleme este primul pas catre rezolvarea acesteia.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu