Elena Basescu si reactiunea diplomelor

Elena Basescu este unul dintre acei oameni rezultati in urma tranzitiei. La varsta pe care o are, a trecut prin aceleasi scoli ca alti romani, a urmat aceleasi programe, a respirat aerul din Bucuresti si din tara si, bineinteles, face greseli ca fiecare persoana care isi permite sa invete din asta, fapt care trebuie apreciat. Este la fel ca multi dintre noi, cu metiunea ca nu toti castigam 20.000 de euro pentru consultanta iar parintii nostri, intamplator sau nu, nu sunt presedinti.

Voi aborda insa o problema care imi face rau la stomac, dar nu ma pot abtine sa nu constat o lipsa flagranta de bun simt din partea oamenilor care se pretind "intelectuali" cu sau fara ochelari. In speta, celebra situatie jenanta pe care Alina Mungiu Pippidi a generat-o prin declaratii publice in care sustinea ca nu va candida pe aceleasi liste cu Elena Basescu la euroalegeri pentru ca, in opinia ei, ar fi vorba de partizianat politic si alte situatii ce decurg ca urmare a faptului ca fiica presedintelui Romaniei vrea sa devina parlamentar european. Ma intreb insa de ce nu s-a revoltat Alina in acelasi asentiment si cand Elena a devenit sefa peste tinerii democrati. Atunci s-a acuzat fraudarea alegerilor, fara sa se dovedeasca ceva.

Revenind insa la problema de baza, sincer, nu vad o diferenta atat de mare intre Elena si Alina. Ambele fac bani gramanda gratie reputatiei. E drept ca fizicul celor doua e total diferit, insa "placerea" pe care o generezeaza e aproape aceeasi. Asadar, cel putin din aceste puncte de vedere se pot compara. Bineinteles, Alina are cel putin un raft de carti scoase, iar Elena, un raft de pictoriale. Insa, in orice termeni, satisfactia conteaza. Fireste, difera consumatorul, dar acest lucru e prea putin important.
Asadar, in loc sa avem concurenta pe toate flancurile din partea PD-L, ne trezim ca Alina are probleme de constiinta din cauza numarului exagerat de diplome primite. Nu stiu cat de mare trebuie sa fie jena sa ceri practic cuiva sa se retraga din cursa electorala din cauza originilor. Nici nu-mi doresc sa aflu.

P.S. Nu as dori sa se inteleaga din aceasta reactie ca o sprijin pe Elena in defavoarea Alinei. In niciun caz. Insa trebuie impuse limite de bun simt peste tot, indiferent de circumstante.

De ce poarta presedintele ochelari de cateva ori pe an?

De cateva ori pe an, in discursul public, presedintele Basescu apare cu ochelari. Adeseori, desi are speech-ul scris, nu citeste. Daca ar fi ochelari pentru citit, cu siguranta i-ar folosi mai des, cu precaderile in emisiunile de la TVR, unde vine extrem de documentat sa dea raportul natiunii. In cazul in care sunt ochelari pentru distanta, ar trebui folositi aproape in permanenta.
Si totusi.. ramane intrebarea: de ce poarta presedintele ochelari de cateva ori pe an?

SRI si educarea poporului

In incercarea de a face cetatenii sa inteleaga ce inseamna serviciile de informatii, SRI promoveaza o serie de carti prefatate de seful institutiei, George Maior, propus de PSD la conducerea serviciului, sau de directorul SIE, Mihai Razvan Ungureanu, fosta propunere neconfirmata a liberalilor pentru prezidentialele din acest an impotriva lui Traian Basescu.

Cu siguranta ca in acele volume va scrie o regula elementara care spune ca nu se dau comunicate de presa in care sa se spuna ca arestarea lui Floricel si a lui Zikolov reprezinta "un segment dintr-o operatiune mult mai complexa realizată de catre Directia Generala de Contraspionaj a Serviciului Roman de Informatii, care are ca obiectiv protejarea intereselor de securitate nationala prin mijloace specifice serviciilor de informatii, ce nu pot fi facute publice. [...] Pentru a nu periclita cursul investigatiei, aflata in derulare, SRI nu poate oferi deocamdata informatii suplimentare legate de acest caz".

Asadar, in asteptarea intoxicarilor de presa, iata cateva dintre titlurile din biblioteca ANI:

5 ANI ÎN FRUNTEA DST – Misiunea imposibila

Jean Rochet

Autorul este Jean Rochet, unul dintre cei mai longevivi sefi, pana in 1990, ai Directiei de Supraveghere a Teritoriului (Direction de la Surveillance du Territoire-DST), renumit serviciu francez de informatii a carui misiune principala era, pe atunci, una de contracarare a serviciilor de spionaj ce actionau pe teritoriul Frantei.

Savoarea lecturii este data de expunerea unor cazuri concrete. In primul rand, este tratat un subiect deosebit de delicat, cel al recrutarii unui inalt functionar de stat de catre un serviciu inamic, precum KGB. Autorul nu s-a limitat, insa doar la actiuni ale KGB, ci s-a axat si pe alte servicii ostile (cel algerian, bunaoara, sau est-german). Fara indoiala, o mentiune aparte o merita capitolul dedicat Romaniei.

Prefata Ambasador George Maior

Războiul tacut - Introducere in universul informatiilor secrete

Abram N. Shulsky, Garz J.Schmitt

Consider ca publicarea volumului „Razboiul tacut” acopera un deficit real de informatie privind ceea ce inseamna munca de intelligence, spionajul si contraspionajul, analiza de informatii, actiunile si operatiunile concrete din acest domeniu. Autorii isi propun sa dezvolte un adevarat manual al muncii de informatii, prin care, in plan didactic, sa clarifice concepte-cheie in domeniul oprational, precum sursele, agentii, activitatile sub acoperire, manipularea adversarului, modalitatile de culegere a informatiilor din surse tehnice si varietatea acestora. Pornind de la aceste date de baza, cartea merge mult mai departe, in substanta relatiilor dintre serviciile de informatii si factorii de decizie in stat, analizand impactul asupra politicilor nationale, aspectele morale si de control civil si democratic, echilibrul si tensiunile inerente intre eficienta si legitimitate publica, intre lupta secreta de zi cu zi care se duce in acest domeniu si valoarea sa strategica in timp. (Ambasador George Maior)

Prefata Ambasador George Maior, Postfata Mihai-Razvan Ungureanu

Serviciile de informatii si drepturile Omului in era terorismului global

Steve Tsang

Cred ca trebuie sa intelegem locul si rostul serviciilor de informatii intr-o noua era, debarasandu-ne de prejudecatile trecutului. Mai mult decat orice, dincolo de securitatea fizica, ele constituie un factor important de protejare si promovare a intereselor strategice, politice si economice ale Romaniei si ale cetatenilor ei, atat in interiorul cat si in afara frontierelor, o delimitare care oricum se disipeaza treptat sub pasiunea efectelor globalizarii. Sper ca volumul de fată va imprima un sens acestei dezbateri.

Ambasador George Maior

A Thousand Words

Directed by Ted Chung