In multitudinea de lucruri care ma fascineaza in viata de zi cu zi un loc aparte il ocupa acrobatiile aerodinamice. Fie ca sunt executate de militari sau de civili, in momentul in care vad succesiunile de imagini realizate ca cele de mai jos nu ma pot gandi decat la programele divertisment care nu includ, din pacate, astfel de spectacole veritabile. Daca luam in calcul targetul unui asemenea show, piata de publicitate pentru anumite produse si servicii ar creste intr-un an cat altele in cinci. Cu o serie de componente calitative omniprezente, consecintele pe termen mediu ale acestui fenomen ar putea fi, printre altele, ridicarea standardelor publicului si maturizarea televiziunilor obsedate de preluarea de formate. Cred ca ar fi exact ceea ce ne trebuie in aceasta perioada neintrerupta de tranzitie.
Translate
Se afișează postările cu eticheta Something to like. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Something to like. Afișați toate postările
21 mai 2013
27 martie 2013
Cum sa ai caracter cand faci programul la radio
In zilele noastre, la fel ca si in zilele predecesorilor si, cu siguranta si a urmasilor nostri, tehnicile comerciale pentru cresterea veniturilor din publicitate definesc nu neaparat audienta unui post, ci mai degraba grila de programe. Faptul ca aceste posturi de radio isi vand publicul pentru reclame si melodii de duzina denota apetitul deosebit pentru business al strategilor si lipsa de respect pentru o anumita categorie de public, care, in final, schimba frecventa.
E bine sa iti vinzi publicul pe care te-ai
chinuit atat de mult sa il ai, pentru ca, in definitiv, acesta e conceptul pe care
radioul il foloseste de cand s-a aprobat sa fie “de larg consum”, cum ar spune
marketerii. Ar trebui insa sa aplicata o
regula de bun simt in acest business prin care batalia pentru spatiul
publicitar sa se duca in alt mod si sa atace alte fronturi.
Nu ar trebui sa se accepte difuzarea unor spoturi
amatoricesti la radio pentru ca scade prestigiul si, in final, se pierde o mare
parte din munca depusa pentru a atrage acel public. De asemenea, nu este
sanatos nici pentru creier, nici pentru cultura generala, nici pentru urechea
muzicala si nici pentru standardul de viata sa fie promovate fel de fel de
melodii, care mai de care mai mixate pentru a acoperi deficientele vocale si versurile
fantastice pe care, din pacate, le compun oameni cu ceva cunostiinte si despre muzica,
si despre poezie.
Pentru vremurile in care traim cred ca se pot aplica
cateva reguli pentru a conferi caracter unui post de radio:
- Sa iti respecti publicul prin strategiile editoriale si comerciale
- Sa oferi publicului continut adecvat, care sa il stimuleze sa te mai asculte si alta data
- Sa aduci noutate de fiecare data cand ai prilejul
- Sa explorezi lumea fanaticilor sunetelor ori de cate ori ai ocazia si sa povestesti pe post despre ei
- Sa difuzezi spoturi radio faine la produse si servicii care se potrivesc publicului tau
- Sa nu abuzezi de reclame bine bugetate si de autopromovare
- Sa dedici un timp de emisie in timpul saptamanii la ore decente muzicienilor si cantaretilor in devenire, in special studentilor si absolventilor care nu sansa sa fie sprijiniti de case de productie cu bugete nelimitate pentru marketing si PR
- Sa disociezi intre stiri si nimicuri si sa prezinti informatii de interes conform standardelor juralistice
- Sa iti amintesti de teatrul radiofonic din cand in cand si sa creezi, pe cat posibil, momente si schite adecvate publicului tau
- Sa mai cauti muzicieni prin pasajul Lipscani, sa ii inregistrezi si sa ii difuzezi pe post
- Sa eviti abordarea subiectelor de duzina in emisiuni de divertisment
- Sa incerci sa iti educi intr-un anumit mod publicul cu privire la selectia muzicala prin oferirea unor playlisturi variate
- Sa fii in contact cu realitatea si sa te detasezi de ceea ce nu face obiectul unor preocupari serioase legate de radio si industria muzicala
E bine sa promovam entitati autohtone, dar sa
fie oameni de bine, care intr-adevar merita. Avem si principii si valori
sanatoase. Trebuie doar sa le folosim de fiecare data, nu doar atunci cand ne
convine.
Ca recomandare pentru buna dispozitie propun un radio radio online unde, la ora fixa canta cucul si un saxofonist aparte ocupa locul central in design-ul logoului.
7 noiembrie 2009
27 octombrie 2009
17 octombrie 2009
Maker Profile: Kinetic Wave Sculptures
By make magazine
Reuben Margolin, a Bay Area visionary and longtime maker, creates totally singular techno-kinetic wave sculptures. Using everything from wood to cardboard to found and salvaged objects, Reuben’s artwork is diverse, with sculptures ranging from tiny to looming, motorized to hand-cranked. Focusing on natural elements like a discrete water droplet or a powerful ocean eddy, his work is elegant and hypnotic. Also, learn how ocean waves can power our future.
16 octombrie 2009
14 octombrie 2009
Baiete, o pereche de pantaloni maro pentru domnul Boc!
By Alecu Racoviceanu
E atat de bun bancul pe care vreau sa vi-l spun astazi, incat cred ca veti mai rezista sa aflati inca o parere despre cum a cazut Guvernul Boc 1/2 si ce se va intampla de acum incolo. Cica Stefan cel Mare era pe campul de lupta. Vine aprodul Purice: “Maria Ta, vin 20.000 de turci si noi suntem doar o mie!” “Nu-i nimic, luptam. Aduceti-mi mantaua rosie.” “De ce tocmai pe cea rosie?” “Daca ma ranesc, nu vreau ca ostenii mei sa vada pete de sange.” Pleaca aprodul si se intoarce dupa un sfert de ora: “Maria Ta, acum sunt 40.000 de turci si noi am ramas doar 500”. “Nu-i nimic, luptam, dar adu-mi si pantalonii maro!”
Dincolo de glume, cred ca, ieri, Traian Basescu a pierdut alegerile. A dat dovada public de faptul ca nu mai e atat de puternic si ca simpla sa chemare sub stindard nu mai strange tradatori din toate taberele. Nu mai are ce sa promita oamenilor dispusi sa schimbe tabara. Nici nu mai conteaza cum joaca acum numirea premierului. Cine isi mai satisface pentru doua luni orgoliile sau cine va numi cine stie ce om pe nu stiu ce functie. O majoritate stabila nu va gasi usa deschisa la Cotroceni, iar viitorul presedinte isi va numi propriul premier. Mai bine i-ar lasa pe democrati sa-si traiasca interimatul si se va decide ce e de decis in preajma Craciunului. Nici ideea cu tehnocratii nu e geniala. Klaus Johannis trebuie sa-si paraseasca postul de la Sibiu. Se vor organiza acolo alegeri sau, cu acordul tacit al politicienilor de la Bucuresti, i se va permite sa delege pe cineva pentru mai mult timp decat permite legea. Si atunci, ce independenta si tehnocratie mai e asta? La fel e si cu Mihai Tanasescu si Daniel Daianu. Sunt oameni care isi pierd painea pe care o au acum pentru o demnitate de doar cateva zile. Nu cred ca vreunul dintre ei e atat de naiv, incat sa creada ca ramane premier si dupa alegeri. Un om al carui nume e tot mai vehiculat in mediile politice drept posibil premier tehnocrat este al Alexandrei Gatej, fosta sefa la Unilever. Dar cum vor inghiti partidele duma unui independent venit din randurile consilierilor de la Cotroceni? Greu, la fel de greu ca silirea lui Basescu sa accepte un Cabinet sustinut fara PD-L.
Pana la urma s-ar putea sa avem un Guvern Boc II... si un sfert. Adica aproape 3.
Sursa: Gardianul
E atat de bun bancul pe care vreau sa vi-l spun astazi, incat cred ca veti mai rezista sa aflati inca o parere despre cum a cazut Guvernul Boc 1/2 si ce se va intampla de acum incolo. Cica Stefan cel Mare era pe campul de lupta. Vine aprodul Purice: “Maria Ta, vin 20.000 de turci si noi suntem doar o mie!” “Nu-i nimic, luptam. Aduceti-mi mantaua rosie.” “De ce tocmai pe cea rosie?” “Daca ma ranesc, nu vreau ca ostenii mei sa vada pete de sange.” Pleaca aprodul si se intoarce dupa un sfert de ora: “Maria Ta, acum sunt 40.000 de turci si noi am ramas doar 500”. “Nu-i nimic, luptam, dar adu-mi si pantalonii maro!”
Dincolo de glume, cred ca, ieri, Traian Basescu a pierdut alegerile. A dat dovada public de faptul ca nu mai e atat de puternic si ca simpla sa chemare sub stindard nu mai strange tradatori din toate taberele. Nu mai are ce sa promita oamenilor dispusi sa schimbe tabara. Nici nu mai conteaza cum joaca acum numirea premierului. Cine isi mai satisface pentru doua luni orgoliile sau cine va numi cine stie ce om pe nu stiu ce functie. O majoritate stabila nu va gasi usa deschisa la Cotroceni, iar viitorul presedinte isi va numi propriul premier. Mai bine i-ar lasa pe democrati sa-si traiasca interimatul si se va decide ce e de decis in preajma Craciunului. Nici ideea cu tehnocratii nu e geniala. Klaus Johannis trebuie sa-si paraseasca postul de la Sibiu. Se vor organiza acolo alegeri sau, cu acordul tacit al politicienilor de la Bucuresti, i se va permite sa delege pe cineva pentru mai mult timp decat permite legea. Si atunci, ce independenta si tehnocratie mai e asta? La fel e si cu Mihai Tanasescu si Daniel Daianu. Sunt oameni care isi pierd painea pe care o au acum pentru o demnitate de doar cateva zile. Nu cred ca vreunul dintre ei e atat de naiv, incat sa creada ca ramane premier si dupa alegeri. Un om al carui nume e tot mai vehiculat in mediile politice drept posibil premier tehnocrat este al Alexandrei Gatej, fosta sefa la Unilever. Dar cum vor inghiti partidele duma unui independent venit din randurile consilierilor de la Cotroceni? Greu, la fel de greu ca silirea lui Basescu sa accepte un Cabinet sustinut fara PD-L.
Pana la urma s-ar putea sa avem un Guvern Boc II... si un sfert. Adica aproape 3.
Sursa: Gardianul
13 octombrie 2009
12 octombrie 2009
Ultima zi pentru a strange maimutoi de campanie
By Alecu Racoviceanu
Nici o stire nu mai mira pe nimeni. Cele mai nastrusnice scenarii sunt privite ca fiind posibile. Traim ca intr-o comedie de Mel Brooks, dar finalul s-ar putea sa nu fie fericit. Auzeam ieri o fruntasa a PD-L spunand ca PSD si PNL planuiesc suspendarea lui Traian Basescu, ca si cum aceasta dorinta ascunsa a democrat-liberalilor a si devenit realitate. Tot ieri circula si zvonul ca membrii Guvernului planuiesc o demisie in masa, acuzand blocarea Legii pensiilor. Daca nu se blocheaza motiunea de cenzura la Curtea Constitutionala, Guvernul cade marti. Daca scapa, printr-o minune, cade pentru pensii. Oricum, batalia politicianista pentru soarta pensionarilor face ca urmatorul dialog sa nu mai fie SF peste cateva luni. O pensionara o intreaba pe alta “Ce ai mai gatit?” “Macaroane” „Si ce ai pus peste ele?” “Capacul ala vechi albastru”.
Pana la caderea Cabinetului ? Boc, astazi este ultima zi a vopsirii tarii in portocaliu. Aproape toate numirile pe care si le-au propus ministrii trebuie facute pana la motiunea de marti. Dupa aceea, interimarii nu mai pot semna nimic. E interesant de vazut si ce efect are aceasta politica a usilor deschise, practicata acum de democrati. In sectorul 4, de exemplu, un manager de spital a trecut joi la PD-L, de la PSD, astfel reusind sa ramana macar director adjunct la spitalul unde-l numisera social-democratii. El a facut rocada cu fostul manager, numit candva de liberali, dar devenit si el intre timp democrat. Ce aport pot avea astfel de maimutoi intr-o campanie electorala? Cred ca nul, singurul efect al acestei racolari la nivel national este ca scoate la iveala caracterul oamenilor. Din pacate, si guvernele viitoare vor folosi tot astfel de marionete. E vorba de cei care au fugit acum de la un partid la altul sau care au intrat pe termen lung in concedii medicale, eternii clienti ai partidelor.
Intre timp, izvorul nesecat al umorului romanilor a si scos primul banc despre Legea unica a pensiilor. Cica se hotaraste, in regim de urgenta, sa se schimbe Legea pensiilor. Vor beneficia de pensie de la stat doar cei care au tot atatia ani de serviciu cati au de viata si cei care au ambii parinti morti si pot face dovada ca unul dintre ei le-a facut deja chemare.
Sursa: Gardianul
Nici o stire nu mai mira pe nimeni. Cele mai nastrusnice scenarii sunt privite ca fiind posibile. Traim ca intr-o comedie de Mel Brooks, dar finalul s-ar putea sa nu fie fericit. Auzeam ieri o fruntasa a PD-L spunand ca PSD si PNL planuiesc suspendarea lui Traian Basescu, ca si cum aceasta dorinta ascunsa a democrat-liberalilor a si devenit realitate. Tot ieri circula si zvonul ca membrii Guvernului planuiesc o demisie in masa, acuzand blocarea Legii pensiilor. Daca nu se blocheaza motiunea de cenzura la Curtea Constitutionala, Guvernul cade marti. Daca scapa, printr-o minune, cade pentru pensii. Oricum, batalia politicianista pentru soarta pensionarilor face ca urmatorul dialog sa nu mai fie SF peste cateva luni. O pensionara o intreaba pe alta “Ce ai mai gatit?” “Macaroane” „Si ce ai pus peste ele?” “Capacul ala vechi albastru”.
Pana la caderea Cabinetului ? Boc, astazi este ultima zi a vopsirii tarii in portocaliu. Aproape toate numirile pe care si le-au propus ministrii trebuie facute pana la motiunea de marti. Dupa aceea, interimarii nu mai pot semna nimic. E interesant de vazut si ce efect are aceasta politica a usilor deschise, practicata acum de democrati. In sectorul 4, de exemplu, un manager de spital a trecut joi la PD-L, de la PSD, astfel reusind sa ramana macar director adjunct la spitalul unde-l numisera social-democratii. El a facut rocada cu fostul manager, numit candva de liberali, dar devenit si el intre timp democrat. Ce aport pot avea astfel de maimutoi intr-o campanie electorala? Cred ca nul, singurul efect al acestei racolari la nivel national este ca scoate la iveala caracterul oamenilor. Din pacate, si guvernele viitoare vor folosi tot astfel de marionete. E vorba de cei care au fugit acum de la un partid la altul sau care au intrat pe termen lung in concedii medicale, eternii clienti ai partidelor.
Intre timp, izvorul nesecat al umorului romanilor a si scos primul banc despre Legea unica a pensiilor. Cica se hotaraste, in regim de urgenta, sa se schimbe Legea pensiilor. Vor beneficia de pensie de la stat doar cei care au tot atatia ani de serviciu cati au de viata si cei care au ambii parinti morti si pot face dovada ca unul dintre ei le-a facut deja chemare.
Sursa: Gardianul
30 iulie 2009
Modern Alchemy
A short documentary featuring artists David Dowling, Dennis Svoronos and Brady Scott as they design and construct their steam boiler, Ignatius.
Directed by: Patrick Johnson - journeymanstudios.com
Featuring: David Dowling - studiokes@gmail.com
Dennis Svoronos - dennis@dennissvoronos.com
Brady Scott - brscottdesigns@gmail.com
Music by: John Murphree - johnmurphree.com
Camera by: Patrick Johnson, Ben Hartman - who-is-sure.com
25 iulie 2009
30 mai 2009
22 mai 2009
27 februarie 2009
360
By Flo Sturm
Movie: Martin Eller/Bernhard Schorner/Flo Sturm
Music: Matin Eller/Bernhard Schorner
This project was an experiment in order to break the linearity of time in an uncommon way. The loopable video consist exclusively of single photographs. One full rotation is made of 360 single photographs. Eight different rotations were shot at different times, weather conditions at day and in the night.
Movie: Martin Eller/Bernhard Schorner/Flo Sturm
Music: Matin Eller/Bernhard Schorner
Abonați-vă la:
Postări (Atom)